Iera parcî-o zî di sărbătoari,
Că-n şientru la Paşcani or apărut,
Prin prăvălii şî pi Uliţa mari,
Chiloţi atât di mulţi şi n-am văzut,

Şî ni miram cu toţi privind la iei,
Fi’ndcî la noi, pi străzi, nu vezi chiloÅ£i,
Ierau şî mari şî mişi şî mititiei
Iar di frumoşi, pot zâşi, ierau toţi,

Că n-am găsât, vă zâc, doi că-s urâţi
Şi nişi suşiţi, cum poati sî mai hii,
Or sî hi fost olec-aşa boţîţi…
Da’ ÅŸi vorghieÅŸti !…ierau ÅŸcoÅŸi din cutii,

Iar fietili, cum s-ieli ruşânoasi,
Au cam roşât, vorghind tot cu păcat,
Ş-or înghiţât în săc, fiind sfioasi,
Că dintr-aşei chiloţi nişi n-or probat,

C-a doua zî, or dispărut cu toţi,
(Că dupî confierinţî or plecat)
C-un avion plin tot doar cu chiloţi,
Da’ numa’ doi chiloţi…or chilotat!

(dupâ o glumâ şi mi-o zâs-o Mioara Vielicu)

» » » »

Popularity: 3%