Aud un cântec. Vine de departe,
Adus de vântul serii, ÅŸi mă cheamă…
Nu-i plâns de fluier, nu-i suspin de-aramă,
Nici glas de om… E dincolo de moarte…

Sunt alte lumi de care nu-mi dau seamă,
Viază-n noi, trăiesc în altă parte?
Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deşarte!
E doina ta cea dulce, dulce mamă!…

E vocea ta… Mă strigă câteodată
De sus, de-acolo unde nu-i durere
Åži unde toÅ£i ne-om întâlni odată…

— De ce se zbate pieptu-mi cu putere?…
Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată
În jurul meu, — ce groaznică tăcere!

Popularity: 6%