I

Când l-a zărit,
Venea în sus
Din răsărit,
Ea — din apus.

De nu mă-nşel,
Era-n april:
Copil ÅŸi el,
Åži ea copil!

Cum s-au văzut,
Dragi şi-au căzut.
Cum şi-au zâmbit,
Åži s-au iubit.

Şi-au hoinărit
ÃŽn jos ÅŸi-n sus,
Spre răsărit
Åži spre apus…

Dar ceasul cel
Fatal veni —
Ea râse, el
Îngălbeni:

S-au despărţit;
Åži ea s-a dus
Spre răsărit,
El — spre apus…

II

Te prind
Fiori
Privind
La flori
Vai, când
Mai treci
Pe vechi
Poteci
Åži vezi
Trecând
Perechi
La braţ,
Åži cum
Te-abaţi
Din drum,
Oftezi
Åži-Å£i chemi
În gând
Un blând
Profil,
Åži gemi
Plângând
Nebun,
Ca un
Copil!

III

Eu ştiu cât sânt
De efemer —
Un fulg în vânt —
Dar până pier,
Vreau să te cânt!
Un cântec sfânt
Cum n-a sunat
Mai minunat
Nici pe pământ
Åži nici în cer…
Şi-atâta-ţi cer
În schimb, ca preţ:
Doar să zâmbeşti
Când trist, pe drum,
Îl întâlneşti
Pe cântăreţ —
Tu numai cum
Ştii să zâmbeşti!

Popularity: 4%