Cântec de dor
Adaugata de: admin Nichita StănescuMă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat
nopţile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
şi tu nu mă mai băgai de seamă.
Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.
Ori poate de drag
şi de blândeţe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.
decembrie 1956
Popularity: 13%
Poezii similare
- Cândva arborii aveau ochi - Ana Blandiana
- Contratimp - Ana Blandiana
- Ce albaştri sunt - Alexandru Andrieş
- Sunt lăcrimioarele-nflorite… - Veronica Micle
- Ruga … - Daniel Branzai
- Cântec 1 - George Coşbuc
- Gîndurile unui mort - Lucian Blaga
- Avatar - Cincinat Pavelescu
- Cei care-am fost la Troia - Octavian Paler
- Nimic, nici chiar speranţa… - Alexandru Macedonski