Sub ochiul blând al razei dimineţii

În adierea primăverii vieţii

Se pleacă firul ierbii ameţit

De dor, de drag ÅŸi de iubit.

 

Un tânăr verde crud abia ivit

Se-npotriveşte vântului de viaţă-ndrăgostit

Iar cântecul luminii-l face

Să freamăte fără de pace.

 

Se-nalţă mândru primul din ţărână

Chiar dacă iarna-i încă ea stăpână

Sfidează înălţimile, adică

Culcându-şi capul iară şi-l ridică.

 

Nu-i pasă că sub soarele înşelător

Se zbat copacii-n dans ameÅŸitor

El vrea să crească cât mai mare

Pulsând pe aripi de răcoare.

 

Vazându-l subţirel dar falnic

Iarna cea rea cu suflet jalnic

Suflă cu ură peste el

Omorând bietul tinerel.

 

Ajuns aproape de căldura vieţii

Sol iubitor al dragostei şi tinereţii

Te-ai dus spre zări iubind frumos

De-a pururi primăverii credincios.

2002

Popularity: 14%

Daca ti-a placut acesta poezie, spune-le si prietenilor tai, pe yahoo messenger despre ea folosind linkul de mai jos:
==> [ Trimite Mesaj ] <==