Afară plouă ca şi toamna şi-i urît,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atît.

În mine toate amintirile te-aşteaptă,
De-aceea mi-i privirea stranie şi dreaptă.

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plîngînd,
În mine nu mai este nici un gînd.

Vreau să trăiesc şi-mi cad din mînă cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile.

Mîna ce mi-a-mprăştiat părul şi gîndurile
Îmi amestecă pe carte toate rîndurile.

Rămîn uităndu-mă pe geam ca după tine,
Åži tot aÅŸtept pe cineva ÅŸi nu mai vine.

Popularity: 15%