Liniştea pe câmpuri cu lumina paşte,
Codrii-au scos capacul raclelor cu moaşte

Toţi purtăm cernite straie de ‘ntristare,
Parcă ne-am întoarce de la ‘nmormântare.

Sfâşâind nădejdea către el întoarsă,
Cerul dupa dealuri obrintela-şi varsă.

Tâlhăreste intra în cuvinte ceaţa,
Clipele schiloade duc în cârje viaţa.

Prin desişuri vântul toarnă ziua ‘n ciururi,
Peste toate par’că e-amin de- apururi.

Fâlfâind din stoluri gândul morţii vine,
Fiecare umblă rătăcit de sine.

Pe ogoare toamna lung zăbranic ară,
Rănile troiţei sângeră pe ţară.

» » » » » »

Popularity: 5%