Neguri sure lunecã pe zare
Scitii vin în siruri lungi de care.

Noaptea în câmpia lor cereascã
Îsi dejugã vitele sã pascã

Si le-njugã iarãsi cãrãusii
Pe la rãsãritul gãinusii.

N-am avut aici nici car nici boi.
Când veti cere cerurilor ploi,
Nour sur voi trece pe la voi.

Peste sat voi poposi curând
Câinii, noaptea, sã-i aud lãtrând,
Clopotele sã le-aud sunând.

Mã voi coborî peste pãduri
Sã v-aud mânia din securi.

Printre culmi îmi voi târî spinarea
Voi veti spune: vine-ntunecarea…

(“ÃŽnsemnãri iesene”, nr. 7, 1 iulie 1938)

» » » » » »

Popularity: 5%