ÃŽn oraÅŸul unde-am stat
Ani li ani, cînd creşte
Liniştea pe înserat,
Turn cu turn vorbeÅŸte.

Turn cu turn socoate rar,
Vieţei numărate:
Clipele ce se-ntorc iar
ÃŽn eternitate.

Bate-ntîi un ceas sfios
Cine ÅŸtie unde,
Şi-n târziu auzi din jos
Altul cum răspunde.

Cîntă liniştea, şi-acum
Altele rămase,
Se-ntîlnesc grăbite-n drum,
Åži cad peste case.

Cad, şi-apoi răsună iar
Supt bolţi aşa clare;
Parc-arunci într-un pahar
Cu mărgăritare.

Cad, şi-apoi, scăpînd din nou,
Pînă se distramă,
În zadar cîte-un ecou
Cînd şi cînd mai cheamă.

Vin apoi la geamul meu,
Åži cu note pline
Bat, pîn’în tîrziu mereu,
Să le-aud de bine.

Să le-aud, să socotesc
Cînd bat noaptea-ntreagă,
Cîtă vreme prăpădesc
De cînd îmi eşti dragă !

» » » » »

Popularity: 6%