ÃŽn mansarda lui mereu
Sărăcia e stăpână.
Geniu-şi reazemă pe-o mână
Fruntea lui de tânăr zeu.

Zilnic soarta şi-o amână,
Zilnic duce-al vieţii greu.
ÃŽn mansarda lui mereu
Sărăcia e stăpână.

Dar prea mult nu este până
Va urca în empireu…
Se ÅŸi crede-n Eliseu,
Şi el stă de-o săptămână
ÃŽn mansarda lui mereu.

Popularity: 4%